A petíció címzettje: Moldovan Government, Parliament and the Presidency

Pe 7 octombrie 2023, ziua pe care ONU o marchează ca început al genocidului din Gaza, Netanyahu a rostit în direct la televizor un discurs în care amenința în mod clar că va distruge întreaga Gaza „acel oraş viclean, îl vom transforma în dărâmături. Le spun locuitorilor din Gaza: Plecaţi acum, pentru că vom opera cu forţă peste tot.” Tot în acel discurs, Netanyahu a citat un vers din Haim Bialik: „Răzbunarea pentru sângele unui copil mic încă nu a fost născocită nici de Satana.” Imaginea acestui citat, plasată într-un apel la „răzbunare”, este de o încărcătură simbolică cruntă. Bialik a scris această poezie în 1903, după ce vizitase locul unui pogrom împotriva evreilor din Chișinău. Astfel, Moldova – loc al unui pogrom ce a prefigurat Holocaustul împotriva evreilor, se regăsește astăzi din nou pe partea greșită a istoriei: solidarizându-se cu agresorul, întărind relațiile diplomatice și comerciale cu Israelul și condamnând unilateral doar „violența” palestinienilor – adică însăși rezistența lor legitimă la ocupație și exterminare, așa cum este afirmat în Rezoluția Adunării Generale a ONU 3236 din 22 noiembrie 1974, care susține dreptul inalienabil al poporului palestinian la autodeterminare fără interferențe externe și la independență națională și suveranitate.

De doi ani, Gaza este anihilată sub ochii întregii lumi, în timp ce discuţiile internaţionale continuă să se concentreze pe etichetări: „este sau nu este genocid?”; „care cifre sunt corecte?”. Între timp, unii încă prezintă aceasta ca pe un «război» legitim de apărare. Însă nu poate fi vorba despre un război: relația de putere între Israel și Palestina este profund asimetrică și, prin urmare, orice eufemism care prezintă evenimentele drept un conflict echitabil este fals și ilegal. Israel este un stat recunoscut internațional, dotat cu una dintre cele mai sofisticate forțe armate din lume și beneficiind de sprijinul marilor puteri globale. Palestina nu este pe deplin recunoscută la nivel internațional, nu dispune de o armată națională și nu are la dispoziție decât puterea de la bază: solidaritatea internațională la firul ierbii (eng. grassroots) care, de doi ani, protestează în stradă (în ciuda violenței poliției și a aparatului represiv al statelor) și încearcă, inclusiv prin inițiative maritime, să aducă ajutor umanitar și să spargă blocada militară ilegală impusă de Israel din 2007. Această asimetrie face inacceptabilă etichetarea acțiunilor Israelului drept „apărare”; când o forță statală recunoscută distruge populație civilă neînarmată, nu mai vorbim despre război între părți ci despre ocupare, crimă de război și, în cele din urmă, genocid.

Până în prezent (şi în continuare în fiecare zi), peste 65.400 de palestinieni au fost ucişi şi 167.160 răniţi de forţele israeliene – cifre care cresc zilnic în urma bombardamentelor necruţătoare, iar un milion de oameni din Gaza City trăiesc sub un asediu total. Doar în ultimele luni, peste 2.000 de civili au fost împuşcaţi mortal în timp ce căutau ajutor umanitar, transformând distribuţia de alimente într-un masacru sistematic. Conform datelor colectate de organizația independentă de monitorizare a violenței ACLED (Armed Conflict Location & Event Data), aproximativ 94% din palestinieni uciși de forțele israeliene sunt civili. Însăși baza de date a armatei israeliene sugerează că cel puțin 83% din morții din Gaza erau civili. 

Poziția Republicii Moldova

În Gaza are loc un genocid, confirmat și documentat de Curtea Internațională de Justiție care în Ordinul din 26 ianuarie 2024, a stabilit măsuri provizorii prin care Israelul trebuie să ia „măsuri efective” pentru a preveni și a pedepsi actele care ar putea constitui genocid în Fâșia Gaza. Iar pe 16 septembrie 2025, Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU a concluzionat că acţiunile care au loc în Gaza constituie, pe baza probelor adunate, genocid şi că acestea impun răspunsuri juridice şi politice imediate. 

Din perspectivă juridică internațională, toate statele, inclusiv Republica Moldova, au obligația să prevină genocidul, iar această obligație derivă din statutul lor de părți la Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid din 1948, la care Republica Moldova a aderat la 26 ianuarie 1993, precum și din normele de drept internațional cutumiar.

În acest cadru juridic şi moral, poziţia Republicii Moldova nu se aliniază nicidecum cu obligația statelor de a preveni genocidul, ba chiar Republica Moldova susține genocidul prin intensificarea relațiilor diplomatice și comerciale cu Israelul – inclusiv prin deschiderea ambasadei Israelului la Chișinău în februarie 2025. Moldova a avut, de asemenea, un istoric de abțineri la voturile ONU care cer măsuri concrete, sancțiuni ale Israelului sau condamnări ale genocidului din Gaza. Aceste decizii de politică externă contravin nu doar aşteptărilor publice, ci şi obligaţiilor de prevenire şi sancţionare a crimelor internaţionale documentate de instanţe şi mecanisme ale ONU.